AlinAdevărata luptă cu Covidul nu o porți încercând să te protejezi zi de zi pe tine și familia ta, ci atunci când cineva drag ție se îmbolnăvește (sau poate chiar tu).
Evenimentele recente mi-au arătat și încă îmi arăta, că oricat de mult încerci să te protejezi, poate exista un mic moment de slăbiciune care să reprezinte hiba prin care contactezi virusul.
Ce este așa greu să porți o mască și să ai grijă de igienă? Faptul că suntem oameni, ființe care sunt empatice și avem obiceiul să lăsam în unele momente garda jos față de persoanele în care avem încredere. Acele momente de slăbiciune pot duce și la transmiterea virusului.
Cand m-am îmbolnăvit cu Covid, nu am luat de la vreo persoană necunoscută, atingând vreo clanță sau din zbor de pe stradă. Ci din familie. Familia este cercul în care lași garda jos, te simți în siguranță. Am greșit, ne-am învățat minte.
Dar adevărata luptă, a fost cea cu Covidul. Noi fiind tineri, am avut simptome, dar nu complicații. Am trecut cu bine.
Părinții, ei duc cea mai dură luptă.
Cel mai bine, este ca nimeni să nu se îmbolnăvească, dar dacă cineva o face, încercați să fiți alături de ei, să le ridicați moralul și să vă asigurați că primesc îngrijirea necesară.
Moralul contează cel mai mult în toată lupta, daca psihicul este sănătos și corpul va încerca să îl urmeze. Lupta recentă este dată de tatăl meu, au trecut săptămâni și încă se continuă…
Asta îmi amintește de tatăl meu, care chiar dacă are 47 de ani, a luat COVID acum o lună și ceva. A stat în spital trei săptămâni, nu putea vorbi și se simțea rău zile în șir. Uneori nu putea respira cum trebuie și vorbeam cu el doar pe WhatsApp, dar și atunci foarte puțin. Acum și-a revenit, s-a întors acasă, dar încă ia medicamente ca să se refacă…
În aceeași situație este și al meu. Multă sănătate!
La fel!
Însănătoșire grabnică tatălui tău!
Aici e clar, în familia restrânsă nu prea ai cum. Pe la un punct îți permiți și să mori dacă ei nu mai sunt :). Știu, suna ciudat!