De curând am avut o discuție unde povesteam diverse din copilărie iar un participant a menționat „sacoșa cu blocul de desen”. În acel moment mi s-au declanșat o mulțime de amintiri.
Mi-am adus aminte cum mama știa în ce zi am ora de desen și avea grijă să se asigure că nu uit acea sacoșă acasă.
Fiecare dintre noi avea un model mai special de sacoșă, iar unii o aveau până și pe cea cu Marlboro (era una roșie/grena sau albă).
Trăgeam de „traista” asta modernă în care aveam un bloc de desen, o cutie de acuarele, niște pensule și poate un pahar de plastic sau o sticlă. Locul ei la școală era ori în bancă, ori lângă bancă.
Cel mai haios mi se părea că uitam din când în când să mai iau sacoșa acasă când plecam de la școală și ori o găseam a doua zi la femeia de serviciu, ori nu o mai găseam deloc (mai mult deloc).
Sau… o lua colegul de bancă pentru mine și mă scutea de cărat.
Era singurul lucru pe care nu-l uitam vreodată.